Vorba mamelor: Când îi de lucru, vă bateți de la păscut buboșii, da duminica să vi-i pasc eu?

     

Sursa foto: europui.ro


       Sunt așa zile de vară când nu-ți vezi capul de treabă în gospodărie. Scoți sâmburi la câte patru căldări de vișine, smulgi buruianul de pe beci, faci curat în sarai la capre, dai cu var în coteț la găini. Și toate astea când afară îs peste 30 de grade, în colb, stând în chirostrii sau ștergându-ți cele trei rânduri de sudoare de pe tine.

       Și cum fiecare își caută de treabă grăbit știind că acuș o să-și tragă sufletul la umbră sau o să apuce un pui de somn de vreo 20 de minute, mama întreabă prin ogradă așa ca să audă toți:
- Da buboșii azi nu-i scoate nimeni la pârâu? Că se chinuie sărașii în țarc, vor și ei buruian.  
       Numa o apucat să zică. Poarta deja o deschidea asta mai mare, mijlociul mâna bobocii din țarc, da mezina stătea deamu sub gard cu vărguța și-și aștepta odraslele găgăite. Numai s-o întors mama, că beciul l-o văzut pe jumătate gătit, gunoiul din sarai lăsat baltă în mijlocul ogrăzii și lighenașul cu sâmburi abandonat pe prag.
-Eeeee, tu'vam. Mare sfoloci de copchii mai sunteți. Strigă mama la poartă în timp ce trei copii se bat de la a cui e rândul azi la păscut bobocii.
-Eu săptămâna asta încă nu i-am păscut. Așa că azi îi rându meu, se strofolește prima.
-Da eu de dimineață am scos vreo 10 roabe deamu cu gunoi din sarai, da tu ai stat cu curu pe scaun și ai scoghit niște jișni. Te-ai odihnit pân amu. Mămica, zi-i să mă lase să pasc eu buboșii, niorlăie băiatul.
-Dacă șeva, eu prima am zis că-i pasc azi, și tot eu prima eram în drum. Nu mă interesază nică. Repede le-o taie asta mititică.
-Dap las că vă pasc eu amuș buboșii. O pus mama mâinile în șolduri și i-o luat la muștruluit:
-Catea, ai șparlit-o și ț-ai cătat de smuls buruianu. Că ne mănâncă șărchii di pi beși. 
-Vania, tu nu uita că diseară ai să vrei la discotecă. Eu să nu mă închedic de roabă pân în sară.
-Da tu și ti uiți, Marcică, că niș tu nu-i paști. Jișni mai sânt în beși dacă pe așelea le-ai terminat. Ia dă-ni nie vărguța șeea, adușețî-ni un scăunel și vreo două prăsade și iaca îi pasc eu frumușăl la umbră. Ni-oi îndrepta oleacă șălili. Hai, v-ați dus, să nu vă văd.
S-o întors toți frumușel cu buzele pe dos, dând vina unul pe altul că nici măcar la păscut bobocii nu se pot înțelege. Și-au luat instrumentele abandonate și au fost nevoiți să uite de boboci.
       Lucru, ca lucru, nu se termină el niciodată, da iaca duminicile când vin îs sfinte. Și pentru că duminica fiecare copil are interesul lui și nici pe departe gândul nu-i este la boboci, se întâmplă învers.
Se ivește mama cu broboadă de sărbătoare și fusta cu flori în prag și întreabă după regulă:
-Șini azi paște buboșii?
Asta mică îi mai șmecheră. Repede s-o scuzat că o așteaptă prietena să învețe lecția la română.
Mijlociul o venit cu reproșuri:
-Parcă ai zis că diseară facem pește prășit cu măligă? Peștele de unde să-l iau, să-l desenez? Eu amu m-am înțeles cu vecinii și mă așteaptă cu căruța să ne ducem la iaz.
Da iaca niș asta mai mare nu-i mai proastă. Ce tocmai ea să se găsească din toți și să stea duminica sub poartă cu bobocii.
-Da eu am sunat-o numa și pe bunica și i-am zis că vin să-i umplu vreo două putini cu apă. Ea mă așteaptă, așa că nu pot. 
Da noi hai să fim realiști, că numai avea de gând niciunul să ajungă la bunica, ori să învețe lecții la română. Aveau ei planuri cum să fure harbuji de lângă iaz în timp ce fratele chipurile o să prindă pește. 
       O înțeles femeia că n-are cu cine vorbi. Și-o luat un șorț peste fusta cea bună, o pus niște semințe de bostan în buzunar și so jăluit la cei cu gușile goale:
-Șii măi, mititei lu mama. Dacă voi vreți la bălășeală, și buruian vreți. Hai că iaca ne dușim. Cu drașii șia am să vorbesc eu disară. 
       Și până la urmă, nici pentru mame nu mai este atât de rău să iasă cu bobocii duminica sub gard. Tanti Liuba o văzut-o și o decis să scoată și ea rățuștele, să mai facă planuri. Iaca deamu îs două. Nea Grigore, care își cinstește musafirii la măsuța de afară, le-o zărit și le-o chemat și pe ele la un păhărel de vorbă, că mă rog, nu mai fug bobocii de la casă. Duminica și vecinii se îngână la vorbă, nu numai bobocii la păscut. 

Comentarii