Am venit azi în sat să fac treabă prin gospodărie. Era
nevoie de două mîini odihnite și de un om care o stat la umbră. Și cum altă
candidatură nu era, m-am găsit eu cea mai harnică. Sapa mă aștepta la colțul
gardului. Grădina știam unde-i.
Întîi am desfăcut bagajul și mi-am luat hainele
de lucru. Apoi m-am acomodat cu iarba din sat și m-am dus să-mi văd ieduții. Pe
urmă am decis că s-ar putea de adus niște buruian la păsări. Și am crezut de
cuviință că stejea de sub gard nu-i la fel de bună ca cea de la pîrîu. Mi-am
luat sacul și dusă am fost. Am luat într-un sfîrșit sapa în mînă. Am trecut de
cărărușa de la fîntînă. Începutul era promițător.
Am lucrat 5 minute. Mi-am dat
seama că n-am basma și nu mă pot concentra. Am luat basmaua albă cu flori, să
nu mă bată soarele la cap. M-am întors în grădină. Am mai lucrat cîteva minute.
Era prea cald. M-am uitat la soare. El s-o uitat la mine. O mai trecut ceva
vreme. Da eu așa și nu pot lucra cu dragoste. Muzica nu cîntă. Iaca care era
problema. Am căutat prin casă un hîrb care să facă gălăgie. Am scos
prelungitorul. L-am instalat. Deodată altă viață. Dansează și sapa printre
rînduri.
Simt brusc că am obosit și că mi s-o uscat în gît.
Intru în casă după apă. Iară înapoi. Și tot așa de vreo 5 ori. Mămica o zis că
e mai logic să-mi aduc apa lîngă mine decît să mă duc eu încolo. Mi-am amintit
că avem compot. Mi-am făcut drum în beci. M-am apucat iară de lucru.
E plictisitor la mine în grădină. Parcă aș bea un
pahar de vin, da nu-mi toarnă nimeni și nici n-am cu cine bea. Mă uit peste
gard, în dreapta, șapoi la deal. Niș țipenie de vecin. N-are cine-ți zice un
Hristos a înviat și nici un Doamne ajută. Am auzit cîinele hămăind. M-am gîndit
că n-o fi avînd apă. Am mers într-un suflet să văd. Avea. Da i-am dat alta,
rece.
Am mai scuipat în palme, zic poate nu s-a luneca sapa din mîini. M-am mai
aplecat de vreo două ori. Așa parcă mi s-o făcut foame nu știu cum. O chem pe
mama la masă. Să ne mai tragem sufletele. Grădină încă mă aștepta. M-am întors.
O început să bată vîntul. Parcă mai răcoare. Am mers iar în casă după o
cămeșuță. Iaca se înserează. Mă mai duc o dată după buruian, mai schimb
fasolele în buzunarul pestelcii.
Nu țin minte cum am terminat lucru. Da ziua
ni-o trecut. Mozoale am făcut la mîini și oboseala o simt din plin.
Comentarii
Trimiteți un comentariu